De vreme ce blândețea descrie natura lui Isus Cristos, este de așteptat ca funcțiile de bază în viața unui credincios să necesite blândețe.

1. Producerea roadei spirituale

Roada Duhului este posibilă numai când ne cedăm dreptul de a mai trăi în faptele firii pământești.

„Dar roada Duhului este . . . blândețea” Galateni 5:22-23

2. Îndreptarea unui alt credincios

Restaurarea unui frate care a greșit va fi eficientă numai dacă cineva își cedează dreptul de a se simți superior sau de a crede că nu poate cădea cum a făcut fratele lui.

„Fraților, chiar dacă un om ar cădea deodată în vreo greșeală, voi, care sunteți duhovnicești, să-l ridicați cu duhul blândeții. Și ia seama la tine însuți ca să nu fii ispitit și tu.” (Galateni 6:1; Vezi și 2 Timotei 2:25)

3. Trăirea demnă de Cristos

Capacitatea de a trăi la înălțimea chemării noastre presupune să ne cedăm drepturile de a păstra ranchiună față de alți credincioși.

„Vă sfătuiesc dar eu, cel întemnițat pentru Domnul, să vă purtați într-un chip vrednic de chemarea pe care ați primit-o, cu toată smerenia și blândețea, cu îndelungă răbdare; îngăduiți-vă unii pe alții în dragoste” (Efeseni 4:1-2; Vezi și Coloseni 3:12-13)

4. Respectarea autorităților

Respectul potrivit față de autoritățile date de Dumnezeu presupune ca noi să ne cedăm dreptul de a le vorbi de rău.

„Adu-le aminte să fie supuși stăpânirilor și dregătorilor, să-i asculte, să fie gata să facă orice lucru bun, să nu vorbească de rău pe nimeni, să nu fie gata de ceartă, ci cumpătați, plini de blândețe față de toți oamenii.” (Tit 3:1-2)

5. Facerea de fapte bune

Pentru a face fapte bune, o persoană trebuie să-și cedeze dreptul de a primi merite pentru ele și trebuie să transfere lauda către alții.

„Cine dintre voi este înțelept și priceput? Să-și arate, prin purtarea lui bună, faptele făcute cu blândețea înțelepciunii!” (Iacov 3:13)

6. Explicarea speranței noastre

Când oamenii se uită la viața noastră, ar trebui să se minuneze de speranța pe care o avem pentru viitor, însă nu vor observa aceasta până nu ne vom ceda dreptul de a avea o viață fără necazuri și întristări.

„Chiar dacă aveți de suferit pentru neprihănire, ferice de voi! ‘N-aveți nicio teamă de ei și nu vă tulburați! Ci sfințiți în inimile voastre pe Hristos ca Domn.’ Fiți totdeauna gata să răspundeți oricui vă cere socoteală de nădejdea care este în voi, dar cu blândețe și teamă” (1 Petru 3:14-15)